Un film de 90 de minute relevă o realitate paradoxală: americanii nu au făcut niciodată atât de mult sport ca în prezent și nu au căutat niciodată să consume atât de multe produse cu conținut redus de calorii și totuși doi din trei americani sunt supraponderali și generații întregi de mici americani vor trăi mai puțin decât părinții lor.
Cauza ar fi că, întocmindu-și politicile de sănătate publică, autoritățile le-au condamnat la eșec pe toate pentru că s-au înșelat asupra țintei. Responsabil de obezitate nu este lipsa de exercițiu fizic, ci zahărul, notează Agerpres.
„Obezitatea este o problemă de 30 de ani și suntem pe cale să atingem punctul de ruptură”, a explicat pentru AFP realizatoarea Stephanie Soechtig într-un interviu.
„În cele din urmă, banul este în centrul problemei. Sunt în joc bani mulți pentru industria alimentară și, din nefericire, aceasta îi influențează pe politicieni.’
Documentarul, prezentat în cadrul ultimului festival Sundance, demonstrează că 80% dintre produsele alimentare vândute în SUA conțin zahăr adăugat care acționează asupra consumatorului ca un drog, transformându-l în veritabil toxicoman.
Problema nu este doar a SUA. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras semnalul de alarmă în Mexic, Africa de Sud, Arabia Saudită, Venezuela și Iordania. În toate aceste țări, 30 % din populație este supraponderală sau obeză.
Prima doamnă al SUA, Michelle Obama, a inițiat campania ‘Let’s move’, iar unii politicieni au încercat să oblige industria agroalimentară să reducă conținutul de zahăr în produsele sale, dar companii ca Coca-Cola, Pepsi-Cola și Pizza Hut nu au dispărut din cantine și din școli, constată realizatoarea filmului.
‘Sunt numeroși cei din guvern care au încercat să facă ceva, dar există interese financiare în joc și se observă la urma urmei că guvernul preferă în prezent să facă bani mai degrabă decât să se ocupe de oameni’, denunță Stephanie Soechtig.
‘Putem schimba industria alimentară refuzând să le mai cumpărăm produsele și votând politicieni care vor să amelioreze viața’, continuă ea.
‘Mai mult decât de bani, ei au nevoie de voturile noastre. Este genul de luptă pe care părinții și copiii trebuie s-o ducă împreună. Copiii sunt viitorii alegători. Toată lumea trebuie responsabilizată’, subliniază realizatoarea.